În weekend am fost la concursul Montaniada, organizat de clubul Monom (Vampy / Vampiru, pentru cunoscatori). În cadrul probei cultural-artistice eu am avut de compus o poezie despre Valea lui Stan, traseul făcut în acea zi de echipele participante.

Oraşul m-alungă cu praf şi cu fum,
Dar Valea mă cheamă cu vuiet de dor.
Rucsacul îl fac şi pornesc la drum,
Cu inima mişcata de acest fior.

Langă o troiţa, Valea se deschide,
Ascult cu mirare al râului şuier,
Cascada cu vuiet privirea mi-o prinde,
Muguri de lumină mă-nconjora-n aer.

Fiecare pas îmi pare un mister,
Care să-mi deschidă-a veşniciei poartă
Păşesc încet, cu teamă, însă cânt şi fluier
Către înalţimi sunt purtat de soartă.

Am trecut de lanţ, am trecut de scară,
Mulţumesc cu patimă şi chiar cu sfială
Celor ce viaţă-au dat întâia oară
Acestui traseu ce timpul înşeală.

P.S. Scuze, dar la masura nu am mai avut timp sa lucrez. Poate o voi imbunatati in viitor.

Poze de pe Valea lui Stan din acest weekend: in galeria mea, pe site-ul Ursul Trubadur, la CPNT, la Matei, etc.